Iubite frate, păzește dar, sufletul tău ca pe un cufăr bine ferecat, cu comori nenumărate, neînputinate și nepieritoare. Oare nu știi că unde e comoara ta  acolo e și inima ta? (Matei 6;21) Așa cum cei lacomi și nesătui de bogăție păzesc averea lumii acesteia, așa și voi cei drepți și iubitori de Dumnezeu să păziți averea sufletului vostru. Căci, după moarte, aceștia nu stiu cui lasă toate câte au adunar, pe când voi, le luați cu voi si după moarte, în viața cea veșnică. (Matei 6;19-20)
     Acestea știind, să nu adunați rău lângă bine, ca nu cumva cele rele să  spurce cele bune, și toată agoniseala voastră să fie zadarnică. Ci mai degrabă , ”ferește-te de rău și fă binele.” (Psalmi 33;13) Căci vă spun vouă: dintr-o singură sămânță bună se naște pomul bun și falnic, și tot dintr-o singură sămânță de păcat se nasc toate cele rele. Nu lăsați păcatele să rodească și să se înmulțească precum neghina, ci smulgețile din rădăcini și aruncațile în foc.
     Privegheați dar, și păziți ușa ce deschide inima voastră, căci cleanță nu are și nici mâner, și ușor intră răul dar greu iese afară. Cu străduință multă. ”Numai cu post și rugăciune.” (Matei 17;21)
     Pune zăvor ușii acesteia și fi cu băgare de seamă cui deschizi, să nu fie fur sau tâlhar. Dar mai degrabă, fi cu băgare de seamă la tine însuți, să nu te furi tu pe tine. Cercetează-te cu de-amănuntul, căci cele mai multe păcate vin de la noi, nu de la alții si nici de la lume. Și apoi, scris este : ”Toate să le cercetați (încercați); țineți ce este bine; feriți-vă de orice înfățișare a răului.” (I Tesaloniceni 5;21-22) Căci, toți cei vrednici își au răsplata și toți cei nevrednici își au osânda lor. Iar omul precum pomul se cunoaște după roade, de este bun sau rău. (Matei 7; 16-20).
     Nu știi oare, că la judecată faptele noastre ne vor judeca pe noi? Nu știi că lumea aceasta este vremelnică, precum Dumnezeu este veșnic? De ce dar, cauți cele ale pământului, nu cele ale cerului? ”Ce-i va folosi omului dacă va câștiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său?” (Matei 16;26) Nu știi ce scrie în Sfintele Scripturi? Și dacă știi acestea, de ce pierzi sufletul tău? De ce te pângărești singur? De ce te păgubești singur? De ce dar, nu priveghezi?
     Furul nu vine decât noaptea, în ascuns, ca să te afle nepregătit și să răpească ale tale. Dacă ar știi stăpânul casei la ce oră vine furul, nu ar lăsa să i se spargă casa. (Matei 24;43) Dar furul stă la pândă, în ascuns și așteaptă ca stăpânul să adoarmă. Iar de-l prinde nepregătit, îl leagă pe cel tare ca să poată să-i jefuiască apoi casa. (Matei 12;29)
     Vedeți dar, că cei bogați în fapte bune și cei drepți la inimă sunt aleși de cel rău și viclean, că agoniseala lor este mare și paguba lui, și mai mare. De aceea cei tari au mai multe de înfruntat decât cei slabi, din cauza tăriei lor. Celui ce mult are, mult i se cere.
    Nu te fălii cu ce ai, nici cu ce ești, că nu ești nimic fără de suflet și nu ai nimic fără de voia lui Dumnezeu. Toate ale Lui sunt, iar ale tale nu-s decât faptele ispășite, și nici acestea pe deplin ale tale (Ioan 15; 5) 
     Oare de unde știe tâlharul câtă avere ai agonisit tu? Nu cumva te lauzi cu aceasta? Nu cumva ai trâmbițat în stânga și-n dreapta ta, fapta ta? Se zice: ”Să nu știe stânga ta, ce face dreapta ta.” (Matei 6;3) Căci, dacă spui că ești plin de fapte bune, le-ai pierdut pe toate ”Dacă te lauzi singur, nu te mai laudă Dumnezeu.” (Ioan Gură de Aur) Să nu facem faptele voastre înaintea oamenilor, ci înaintea lui Dumnezeu, ca să primiți răsplata meritată, pe drept. ”Nu spune dar, tuturor faptele tale bune, ca să nu ți le răpească cineva.” (Ioan Gură de Aur).
     ”Vistierie sigură a faptelor bune este uitarea faptelor bune.” (Ioan Gură de Aur) Trebuie să îngropăm bine comoara noastră în tăcere și în uitare și să adunăm pururea la ce avem, fiecare după puterea noastră, pentru veșnicie. ”Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită.” (Matei 26;41) Să nu risipiți tot ce ați adunat, precum fiul cel risipitor.”De aceea, cel căruia i se pare că stă neclintit, să ia seama să nu cadă.” (I Corinteni 10;12) Iar noi, cei care ascultăm și facem ce zice Stăpânul, ”suntem slugi netrebnice, pentru că am făcut ceea ce eram datori să facem.” (Luca 17;10)
      Har și pace!

Citate preluate din : Ioan Gură de Aur - Omilii la Matei, Omiliii III, Cap. IV, V , Despre smerenie , pag.24-45