De vorbă cu...Gani
Știind faptul că, foarte mulți tineri ascultă muzică hip-hop, am decis împreună cu echipa să mai realizam un interviu pe gustul vostru, interviu ce are ca protagonistă o fată care, a spus foarte multe in muzica, dar mai are foarte multe lucruri frumoase de facut in rap-ul romanesc.
A avut printre altele, și colaborari cu Cedry2k, Raku, Doc, Nwanda și Brugner, dar și cu Liry, alături de care a format o trupă ce suna foarte bine, având un mesaj puternic.
Numele ei real este Lavinia, dar oamenii care ascultă hip-hop, o cunosc sub numele de Gani!
RimeleSufletului: Un citat reprezentativ pentru tine?
Gani: Am citit de-a lungul timpului multe lucruri cu care am rezonat, dar nu mă pot referi la unul anume. Când e cazul, încerc să preiau și eventual să pun în practică mesajul, dar nu prea obișnuiesc să citez.
RimeleSufletului: Cum te-ai apucat de muzică, și de ce rap?
Gani: Deși mi-am dorit de mică să cânt și de-a lungul copilăriei am tot avut tentative (atât în joacă, alături de diverse prietene și colege de școală, cât și la un nivel mai „profi”, ca participantă la concursul TV Tip Top Mini Top sau ca membră pentru scurt timp a corului Minisong), inițial n-am plănuit ca treaba cu MC-ing-ul să devină prea serioasă. Am început să ascult (și) rap prin ’96 și să scriu versuri în 2004. Tot atunci m-am înscris la o competiție de battle live, după care am simțit că vreau și pot mai mult. Așa am început să fac piese prin care să exprim lucruri pe care le simțeam sau le observam la cei din jur, ajungând în timp la mesaje mai complexe și mai puternice.
Rap-ul mă reprezintă, conferă cea mai mare libertate de expresie și cel mai mare accent pe versuri și mesaj, e foarte versatil, plus că mereu am fost atrasă de muzica neagră.
RimeleSufletului: Când ai urcat pe scenă?
Gani: Prima dată în 1990. Ca MC, în 2004.
RimeleSufletului: Pentru a face muzică, este nevoie de har, sau de talent?
Gani: Consider că talentul este un har.
RimeleSufletului: Ce este mai important pentru o fata care-și doreste sa intre in muzica?
Gani: Să nu se bazeze exclusiv pe asta, crezând că genul și un aspect plăcut o vor scuti de muncă. Dimpotrivă, ca femeie care activează într-un domeniu preponderent masculin, trebuie să muncești mai mult decât un bărbat, să fii consecventă, răbdătoare, să ai nervii tari (pentru că, inevitabil, te vei lovi și de prejudecăți și răutăți din partea unor oameni care nici nu te cunosc). Și – foarte important – să nu mizezi doar pe imagine, trebuie să dovedești că ești mai mult decât un ambalaj frumos.
RimeleSufletului: În ultimul timp ai cântat singură, mai există proiectul alături de Liry?
Gani: Momentan ne concentrăm pe proiectele personale. Liry își pregătește la rândul ei revenirea ca artist solo, își dorește să facă ceva mai diferit față de ce am lansat noi în trecut, ăsta fiind și motivul pentru care pe pagina trupei nu se postează și piesele ei vechi.
Din punctul meu de vedere, proiectul nu s-a desființat, ci este într-o pauză pe termen nedefinit, ceea ce nu exclude ca la un moment dat să scoatem din nou ceva împreună. Important e că suntem în continuare prietene și ne susținem reciproc, indiferent de direcțiile alese.
RimeleSufletului: Care a afost prima piesa rap de care te-ai indragostit?
Gani: Încă de la vremea lui, mi-a plăcut mult albumul The Fugees – The Score, pe care-l aveam pe casetă cumpărată de la tarabă, cu coperta scoasă la imprimantă. Oscilez între Fu-Gee-La și Ready or Not, la vremea aia, copil fiind, aveau mai mult impact asupra mea single-urile, pe care le vedeam la TV și le auzeam la radio, cărora pe atunci le-am dat mai multă atenție decât celorlalte.
RimeleSufletului: Ai vreun artist/artistă, alaturi de care-ti doresti să cânți?
Gani: Până acum am cam colaborat cu cine mi-am dorit. Evident, mai sunt și alți artiști care-mi plac, dar până nu se concretizează ceva, prefer să nu dau nume. Vedem ce o să aducă viitorul.
RimeleSufletului: Care este după părerea ta, legătura dintre muzică și Dumnezeu?
Gani: Cum spuneam mai sus, consider că talentul e un har, iar atunci când ai ocazia să-l manifești, e bine să nu uiți asta. Dincolo de muncă și perseverență, nu e meritul personal al nimănui că s-a născut cu anumite aptitudini. Din acest motiv încerc să-mi folosesc oportunitatea pentru a transmite lucruri constructive, printre care și ideea asta.
RimeleSufletului: Crezi ca muzica e calea mintii catre suflet , sau e doar o modalitate de a le destinde pe amândoua ?
Muzica poate fi multe: relaxare, defulare, terapie, pasiune, mod de exprimare, comunicare a unui mesaj. Sau toate la un loc.
RimeleSufletului: Oamenii vorbesc tot mai rar despre credinta si despre Dumnezeu, sunt cativa rapperi care chiar abordeaza subiectul asta, crezi ca problema omului referitoare la religie este interioara sau sociala ?
Gani: Probabil și și. Se întâmplă destul de des ca presiunea mediului social să influențeze. Cel mai important e să realizezi ce simți cu adevărat și să acționezi în consecință.
RimeleSufletului: Cum vezi tu relația la momentul actual dintre om și biserică?Gani: Unii oameni (în special tineri) tind să se distanțeze de biserică, pe care o privesc în principal (sau exclusiv) ca instituție și mai puțin în sensul original. Da, sunt și cazuri în care unii clerici au fost mai atrași de foloase materiale, dar asta nu înseamă că toți sunt așa – există și vor exista în continuare preoți care fac sacrificii mari pentru membrii comunității lor, care suplinesc profesorii inexistenți din unele locuri sau care se zbat să strângă bani pentru cei afectați de diverse necazuri.
Dincolo de asta, bisericile nu sunt goale, așa cum ar putea crede unii. Părerea mea e că, dacă ești credincios, e bine să te menții întotdeauna așa, să nu uiți să și mulțumești, nu să-ți amintești de credință doar când apare o problemă, după care revii la stadiul de dinainte.
Gani: Am citit de-a lungul timpului multe lucruri cu care am rezonat, dar nu mă pot referi la unul anume. Când e cazul, încerc să preiau și eventual să pun în practică mesajul, dar nu prea obișnuiesc să citez.
RimeleSufletului: Cum te-ai apucat de muzică, și de ce rap?
Gani: Deși mi-am dorit de mică să cânt și de-a lungul copilăriei am tot avut tentative (atât în joacă, alături de diverse prietene și colege de școală, cât și la un nivel mai „profi”, ca participantă la concursul TV Tip Top Mini Top sau ca membră pentru scurt timp a corului Minisong), inițial n-am plănuit ca treaba cu MC-ing-ul să devină prea serioasă. Am început să ascult (și) rap prin ’96 și să scriu versuri în 2004. Tot atunci m-am înscris la o competiție de battle live, după care am simțit că vreau și pot mai mult. Așa am început să fac piese prin care să exprim lucruri pe care le simțeam sau le observam la cei din jur, ajungând în timp la mesaje mai complexe și mai puternice.
Rap-ul mă reprezintă, conferă cea mai mare libertate de expresie și cel mai mare accent pe versuri și mesaj, e foarte versatil, plus că mereu am fost atrasă de muzica neagră.
RimeleSufletului: Când ai urcat pe scenă?
Gani: Prima dată în 1990. Ca MC, în 2004.
RimeleSufletului: Pentru a face muzică, este nevoie de har, sau de talent?
Gani: Consider că talentul este un har.
RimeleSufletului: Ce este mai important pentru o fata care-și doreste sa intre in muzica?
Gani: Să nu se bazeze exclusiv pe asta, crezând că genul și un aspect plăcut o vor scuti de muncă. Dimpotrivă, ca femeie care activează într-un domeniu preponderent masculin, trebuie să muncești mai mult decât un bărbat, să fii consecventă, răbdătoare, să ai nervii tari (pentru că, inevitabil, te vei lovi și de prejudecăți și răutăți din partea unor oameni care nici nu te cunosc). Și – foarte important – să nu mizezi doar pe imagine, trebuie să dovedești că ești mai mult decât un ambalaj frumos.
RimeleSufletului: În ultimul timp ai cântat singură, mai există proiectul alături de Liry?
Gani: Momentan ne concentrăm pe proiectele personale. Liry își pregătește la rândul ei revenirea ca artist solo, își dorește să facă ceva mai diferit față de ce am lansat noi în trecut, ăsta fiind și motivul pentru care pe pagina trupei nu se postează și piesele ei vechi.
Din punctul meu de vedere, proiectul nu s-a desființat, ci este într-o pauză pe termen nedefinit, ceea ce nu exclude ca la un moment dat să scoatem din nou ceva împreună. Important e că suntem în continuare prietene și ne susținem reciproc, indiferent de direcțiile alese.
RimeleSufletului: Care a afost prima piesa rap de care te-ai indragostit?
Gani: Încă de la vremea lui, mi-a plăcut mult albumul The Fugees – The Score, pe care-l aveam pe casetă cumpărată de la tarabă, cu coperta scoasă la imprimantă. Oscilez între Fu-Gee-La și Ready or Not, la vremea aia, copil fiind, aveau mai mult impact asupra mea single-urile, pe care le vedeam la TV și le auzeam la radio, cărora pe atunci le-am dat mai multă atenție decât celorlalte.
RimeleSufletului: Ai vreun artist/artistă, alaturi de care-ti doresti să cânți?
Gani: Până acum am cam colaborat cu cine mi-am dorit. Evident, mai sunt și alți artiști care-mi plac, dar până nu se concretizează ceva, prefer să nu dau nume. Vedem ce o să aducă viitorul.
RimeleSufletului: Care este după părerea ta, legătura dintre muzică și Dumnezeu?
Gani: Cum spuneam mai sus, consider că talentul e un har, iar atunci când ai ocazia să-l manifești, e bine să nu uiți asta. Dincolo de muncă și perseverență, nu e meritul personal al nimănui că s-a născut cu anumite aptitudini. Din acest motiv încerc să-mi folosesc oportunitatea pentru a transmite lucruri constructive, printre care și ideea asta.
RimeleSufletului: Crezi ca muzica e calea mintii catre suflet , sau e doar o modalitate de a le destinde pe amândoua ?
Muzica poate fi multe: relaxare, defulare, terapie, pasiune, mod de exprimare, comunicare a unui mesaj. Sau toate la un loc.
RimeleSufletului: Oamenii vorbesc tot mai rar despre credinta si despre Dumnezeu, sunt cativa rapperi care chiar abordeaza subiectul asta, crezi ca problema omului referitoare la religie este interioara sau sociala ?
Gani: Probabil și și. Se întâmplă destul de des ca presiunea mediului social să influențeze. Cel mai important e să realizezi ce simți cu adevărat și să acționezi în consecință.
RimeleSufletului: Cum vezi tu relația la momentul actual dintre om și biserică?Gani: Unii oameni (în special tineri) tind să se distanțeze de biserică, pe care o privesc în principal (sau exclusiv) ca instituție și mai puțin în sensul original. Da, sunt și cazuri în care unii clerici au fost mai atrași de foloase materiale, dar asta nu înseamă că toți sunt așa – există și vor exista în continuare preoți care fac sacrificii mari pentru membrii comunității lor, care suplinesc profesorii inexistenți din unele locuri sau care se zbat să strângă bani pentru cei afectați de diverse necazuri.
Dincolo de asta, bisericile nu sunt goale, așa cum ar putea crede unii. Părerea mea e că, dacă ești credincios, e bine să te menții întotdeauna așa, să nu uiți să și mulțumești, nu să-ți amintești de credință doar când apare o problemă, după care revii la stadiul de dinainte.
RimeleSufletului: Mereu ai fost o persoană credincioasă, sau a
fost ceva ce te-a facut să te indrepți spre Dumnezeu, și dacă da, ce?
Gani: Am crezut dintodeauna, dar în ultimii
ani m-am apropiat ceva mai mult. Totuși, nu sunt un model din punctul ăsta de
vedere, pentru că toți greșim și de multe ori persistăm în unele greșeli.
Apropierea a venit firesc, dar dacă ar fi să menționez un moment anume, aș spune că a fost întâlnirea accidentală cu o femeie care m-a abordat pe subiectul ăsta. Știu că majoritatea oamenilor au tendința să evite situațiile de genul, oarecum la fel am avut și eu, gândindu-mă că poate încerca să mă convertească la altă confesiune. Cred că am apucat să vorbim mai puțin de 1 minut, pentru că între timp a apărut persoana pe care o așteptam, dar faza m-a pus puțin pe gânduri și am ajuns la concluzia că poate totuși fusesem destul de ignorantă în privința asta până atunci.
RimeleSufletului: Cand ai fost ultima oara intr-o biserica, la o liturghie?
Gani: La începutul lui februarie. Am mai fost la biserică de atunci (chiar dacă nu săptămânal), dar am ajuns după slujbă. Oricum, mi se pare că e ceva ce faci pentru că asta simți, nu pentru a te lăuda în fața celorlalți.
RimeleSufletului: Ce reprezintă în viziunea ta Altarul Sufletului?
Gani: O inițiativă de apreciat. Nu am apucat încă să citesc tot, dar îmi place că faceți interviuri cu oameni din domenii aparent fără vreo legătură, care au totuși un numitor comun.
RimeleSufletului: Știu că ești foarte bună prietenă cu Danielle, se poate spune ca face parte din planurile tale de viitor?
Gani: Urmează ceva împreună, dar prefer să se afle la momentul potrivit.
RimeleSufletului: Cum te vezi peste 10 ani?
Gani: Îmbinând cariera cu familia pe care mi-o doresc de pe acum, dar în continuare și cu tangențe cu muzica.
RimeleSufletului: Crezi ca lumea poate fi mantuita, prin munca fiecaruia?
Gani: Nu e nimeni în măsură să decidă în privința asta, dar nu ne-ar strica deloc ceva mai multă unitate, empatie, înțelegere, toleranță, respect reciproc și mai puțin egoism. Dacă nu putem face bine, măcar să evităm să facem rău. Cred că avem mult de muncit din punctele astea de vedere.
RimeleSufletului: Ne poți recomanda o carte?
Gani: Îmi plac romanele distopice. Chiar dacă nu e neapărat cel mai cunoscut, a fost printre primele de gen și m-a impresionat viziunea autorului, având în vedere că a apărut acum aproape 100 de ani – We de Yevgheni Zamyatin. Sunt conștientă că sunt persoane care vor considera că totalitarismul și comportamentul impus prezentate în genul ăsta de cărți se cam bat cap în cap cu convingerile pe care mi le-am exprimat mai devreme, dar eu nu văd deloc lucrurile așa. Dimpotrivă, credința adevărată vine din interior, iar adevăratele aspecte sociale împotriva cărora ar trebui să luptăm sunt depersonalizarea și forțarea noastră în direcția intereselor rău intenționate ale altora.
RimeleSufletului: Un mesaj pentru cei care intră pe blog-ul nostru, și-ți apreciază muzica?
Gani: Pace pentru toată lumea! Ar fi ok să găsim mai multă toleranță și să ne respectăm reciproc alegerile, chiar dacă nu întotdeauna coincid cu ale noastre. În loc să căutăm motiv de ceartă sau de a desconsidera pe cineva, poate ar fi mai bine să ne concentrăm pe lucrurile și scopurile pe care le avem în comun.
Apropierea a venit firesc, dar dacă ar fi să menționez un moment anume, aș spune că a fost întâlnirea accidentală cu o femeie care m-a abordat pe subiectul ăsta. Știu că majoritatea oamenilor au tendința să evite situațiile de genul, oarecum la fel am avut și eu, gândindu-mă că poate încerca să mă convertească la altă confesiune. Cred că am apucat să vorbim mai puțin de 1 minut, pentru că între timp a apărut persoana pe care o așteptam, dar faza m-a pus puțin pe gânduri și am ajuns la concluzia că poate totuși fusesem destul de ignorantă în privința asta până atunci.
RimeleSufletului: Cand ai fost ultima oara intr-o biserica, la o liturghie?
Gani: La începutul lui februarie. Am mai fost la biserică de atunci (chiar dacă nu săptămânal), dar am ajuns după slujbă. Oricum, mi se pare că e ceva ce faci pentru că asta simți, nu pentru a te lăuda în fața celorlalți.
RimeleSufletului: Ce reprezintă în viziunea ta Altarul Sufletului?
Gani: O inițiativă de apreciat. Nu am apucat încă să citesc tot, dar îmi place că faceți interviuri cu oameni din domenii aparent fără vreo legătură, care au totuși un numitor comun.
RimeleSufletului: Știu că ești foarte bună prietenă cu Danielle, se poate spune ca face parte din planurile tale de viitor?
Gani: Urmează ceva împreună, dar prefer să se afle la momentul potrivit.
RimeleSufletului: Cum te vezi peste 10 ani?
Gani: Îmbinând cariera cu familia pe care mi-o doresc de pe acum, dar în continuare și cu tangențe cu muzica.
RimeleSufletului: Crezi ca lumea poate fi mantuita, prin munca fiecaruia?
Gani: Nu e nimeni în măsură să decidă în privința asta, dar nu ne-ar strica deloc ceva mai multă unitate, empatie, înțelegere, toleranță, respect reciproc și mai puțin egoism. Dacă nu putem face bine, măcar să evităm să facem rău. Cred că avem mult de muncit din punctele astea de vedere.
RimeleSufletului: Ne poți recomanda o carte?
Gani: Îmi plac romanele distopice. Chiar dacă nu e neapărat cel mai cunoscut, a fost printre primele de gen și m-a impresionat viziunea autorului, având în vedere că a apărut acum aproape 100 de ani – We de Yevgheni Zamyatin. Sunt conștientă că sunt persoane care vor considera că totalitarismul și comportamentul impus prezentate în genul ăsta de cărți se cam bat cap în cap cu convingerile pe care mi le-am exprimat mai devreme, dar eu nu văd deloc lucrurile așa. Dimpotrivă, credința adevărată vine din interior, iar adevăratele aspecte sociale împotriva cărora ar trebui să luptăm sunt depersonalizarea și forțarea noastră în direcția intereselor rău intenționate ale altora.
RimeleSufletului: Un mesaj pentru cei care intră pe blog-ul nostru, și-ți apreciază muzica?
Gani: Pace pentru toată lumea! Ar fi ok să găsim mai multă toleranță și să ne respectăm reciproc alegerile, chiar dacă nu întotdeauna coincid cu ale noastre. În loc să căutăm motiv de ceartă sau de a desconsidera pe cineva, poate ar fi mai bine să ne concentrăm pe lucrurile și scopurile pe care le avem în comun.
